автор: admin  17-03-2017, 03:05
Lupta de clasă în România. Ofensiva dreptei
La 11 decembrie au avut loc alegeri legislative în România.
Propunând o platformă electorală orientată către clasa muncitoare, către pensionari și tineret, Partidul Social Democrat a fost marele câștigător al acestor alegeri.
Votul masiv în favoarea PSD (45%), față de PNL (20%) și USR (sub 9%), a dovedit că românii s-au săturat de emisarii Bruxelles-ului (Dacian Cioloș fiind fost comisar european), și au preferat un program concret de guvernare, articulat și focusat pe cetățenii României, în special pe cei ce trăiesc din propria muncă.
Deși, noua majoritate a fost șicanată de Președintele Republicii (liberal) în instaurarea unui guvern PSD, totuși, la 4 ianuarie, acest guvern a fost instaurat, trecând la aplicarea programului de guvernare.
Între măsurile preconizate se numără: creșterea salariilor bugetarilor cu 20%, anularea impozitului pentru pensiile mai mici de 2000 lei și anularea CASS pentru toate pensiile, majorarea salariului minim la 1400 lei, burse pentru studenți mai mari cu 230%, călătorii gratuite pe CFR pentru toți studenții, etc…
Guvernul Grindeanu, cu membri din PSD ALDE și cu susținere parlamentară și din partea organizațiilor minorităților naționale, a trecut la implementarea primelor măsuri: desființarea a 102 taxe, creșterea pensiilor, mărirea salariului minim pe economie, ceea ce arată o orientare spre social-democrația autentică. Astfel, guvernul Grindeanu, a anunțat că majorează toate pensiile de la 1 iulie (in martie, pensia minima va ajunge la 520 de lei), majorează (de la 1 februarie) salariul minim brut la 1.450 de lei, acordă creșteri salariale pentru artiști și angajații din administrația publică locala, dublează bursele pentru studenți și le oferă transport gratuit cu trenul. Mai mult, salariile actorilor, balerinilor, circarilor și personalului tehnic din instituțiile de spectacol cresc cu 50%, iar muncitorii sezonieri nu vor mai plăti impozit pe venit.
Trebuie menționat că actualul Guvern este primul guvern social-democrat care virează spre stânga, după ce, timp de 27 de ani s-a îndepărtat de orientarea tradițională a social-democrației, devenind un partid neo-liberal. Prin cotitura inițiată și materializată prin programul de guvernare, social-democrații se reîntorc către clasa muncitoare, pensionari, tineri.
Punctele negative ale PSD rămân încă: orientarea pro-NATO și UE și, mai ales, legăturile strânse cu biserica. În articol, găsești câteva din inițiativele cu care au venit social-democrații. Desigur, mai sunt și altele.
Sindicatele s-au declarat mulțumite de propunerile Guvernului
Joi, 5 Ian 2017, Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat că susține valoarea salariului minim în plată la 1.450 de lei, argumentând că marii câștigători ai acestei creșteri de salarii sunt bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.
"BNS susține valoarea de 1.450 de lei. Am propus să se ia în calcul și indexarea deducerii, pentru că, la 200 de lei brut, pe actualul sistem de impozitare și cu nivelul actual al deducerilor, individul mai rămâne cu 140 de lei brut. ", a declarat, joi, 5 ianuarie, pentru AGERPRES, președintele BNS, Dumitru Costin, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii.
Acesta a reamintit că, deși unii dintre angajatori s-au plâns de această posibilă creștere cu 200 de lei a salariului minim, mediul de afaceri a rămas cu circa 10 miliarde de lei în urma modificărilor aduse Codului fiscal în decembrie 2015.
La rândul său, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a menționat că partea sindicală susține garantarea salariului minim în plată de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, deși unii reprezentanți ai patronatelor au avut rezerve legate de acest lucru.
Conform unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, salariul minim brut crește cu 16%, la 1.450 lei, de la 1 februarie, iar numărul de ore de muncă în 2017 scade la 166 de ore lunar.
"Guvernul va adopta niște acte normative, așa cum sunt trecute în programul de guvernare, care sunt așteptate — salariul minim va fi aprobat mâine, în ședința de Guvern — 1.450 de lei, așa cum s-a stabilit, majorarea salariilor în administrația locală cu 20%, majorarea salariilor pentru actori și alte categorii de artiști cu 50%. De asemenea, i-am rugat să verifice dacă informația este reală, și anume că s-a prorogat printr-o ordonanță intrarea în vigoare a legii prin care se majorează cu 15% salariile din Educație și Sănătate și, dacă e într-adevăr prorogată de Guvernul Cioloș, mâine să anuleze această prorogare și majorările de 15% din Educație și Sănătate să intre în vigoare de la 1 februarie. De asemenea, alocarea pe student de la 83 de lei la 201 lei — nu este nevoie, din câte știu, de HG, ci este suficient un ordin al ministrului. (...) De asemenea, pensia minimă de la 400 de lei la 520 de lei — ăsta e primul pachet de măsuri care e prins în HG-uri și ordonanțe pe care Guvernul le poate emite mâine", a precizat președintele PSD, Liviu Dragnea, la Palatul Parlamentului.
Nemulțumiri față de programul de guvernare
Bineînțeles, față de măsurile propuse de PSD, nemulțumiții au fost patronii, îndeosebi reprezentanții multinaționalelor.
Patronii mici au fost deranjați că trebuie să mărească salariul minim, cel cu care ei plătesc în general salariații.
Multinaționalele sunt disperate de faptul ca actualul guvern al României schimbă din temelii Codul Fiscal. Conform noilor prevederi ale Codului Fiscal impuse de Guvernul PSD-ALDE, multinaționalele din Romania vor fi impozitate fie la cifra de afaceri, fie acționarii lor vor trebui să plătească impozit pe dividende de 16 la sută.
Până acum, impozitul pe dividende era de 5 la sută, în timp ce cel pe profit a fost de 16 la suta. Era evident pentru toata lumea ca proprietarii multinaționalelor preferau să scoată banii din țară ca și dividende și sa plătească impozit doar 5 la sută. Acum, când impozitul pe dividende va ajunge 16 la sută, este clar că multinaționalele vor pierde sume uriașe de bani, de ordinul miliardelor de euro. Acești bani vor rămâne în România și pot fi investiți în spitale, școli, autostrăzi.
Mai este o metodă prin care multinaționalele scot profitul din România. De exemplu, în loc să declare profit, preferă sa plătească servicii de consultanță de ordinul miliardelor de euro, către firme din țările mamă, multe dintre ele cu același acționar. Practic este o caracatiță prin care banii sunt scoși din România, profitul este diminuat, iar bugetul statului este păgubit cu miliarde de euro.
Toate aceste artificii din care România a pierdut miliarde de euro în ultimii ani nu mai pot fi posibile datorita noilor prevederi ale Codului Fiscal pregătit de Executivul PSD-ALDE, iar patronii multinaționalelor și-au scos oamenii în stradă, pentru a da jos Guvernul Grindeanu.
Până acum, aceste companii multinaționale care au acaparat economia României, cu largul concurs al autorităților, plăteau doar contribuțiile pentru salariați la bugetul statului, în timp ce profitul declarat era aproape 0. Pe lângă profiturile pe care firmele străine le obțin cu ajutorul filialelor din România, multinaționalele scot bani de la aceste subsidiare practicând transfer care de cele mai multe ori sunt extrem de mari.
Multinaționalele și băncile care operează în România scot anual din țară zeci de miliarde de euro și la stat contribuie cu mai nimic. Acolo se duc banii. De altfel, România s-a transformat într-un paradis al multinaționalelor care controlează industria, agricultura, transporturile, construcțiile, comerțul, sectorul financiar-bancar etc. și care își promovează reglementari legale în interes propriu. Economia României s-a privatizat în beneficiul străinilor.
Lupta revanșardă contra PSD. Primele manifestații
Ca urmare a victoriei categorice a social-democraților în alegeri, s-a creat un conflict între președinte (liberal) și noua putere legislativă și guvernamentală. După câteva șicane făcute în legătură cu instaurarea noului Guvern, Președintele a început „războiul” cu social-democrații. Aliații Președintelui sunt, exceptând partidele din opoziție (PNL, USR, PMP), aparatele de stat, în special din serviciile secrete și de la Departamentul Național Anticorupție (având ca procuror șef pe Laura Kovesi), instrumente cu care sunt persecutate personaje politice adverse.
Un cutremur major s-a produs prin destituirea șefului operativ al S.R.I., ca urmare a dezvăluirilor de de un fost acolit. Deși capul a căzut, sistemul a început să reacționeze pentru a regla conturile, în special cu noua putere social-democrată. S-a alăturat procurorul șef al DNA, care are funcția amenințată ca urmare a acelorași dezvăluiri, precum și Președintele Republicii, care dorește să recupereze din pierderea de încredere pe care o resimte în ultimul an, în vederea unui al doilea mandat.
Guvernul, însă, a făcut o greșeală de tactică. Pe lângă programele sociale lansate, a inițiat în regim de urgență și unele măsuri legate de deținuți și de unele aspecte penale. Mai precis, ca urmare a supraaglomerării închisorilor, România este amenințată de CEDO cu plata unor despăgubiri (evaluate la 80 de milioane de euro). De asemenea, Curtea Constituțională a declarat mai multe articole (78 dacă nu greșesc) din Codul Penal (CP) și Codul de Procedură Penală (CPP) ca fiind neconstituționale. La acestea se adaugă și unele prevederi ale Comisiei de la Veneția de care a trebuit să se țină seama. Ca urmare, Guvernul a propus două Ordonanțe de Urgență, una legată de o grațiere colectivă (pentru a goli parțial pușcăriile) și una legată de modificarea CP și a CCP. Profitând de faptul că prin aceste măsuri ar beneficia și câțiva politicieni (condamnați sau urmăriți penal), care ar scăpa astfel de pedeapsă, Președintele secondat de acoliții amintiți mai sus, a declanșat o ofensivă împotriva Guvernului și a Partidului Social Democrat. Pentru a calma spiritele, Guvernul a lansat proiectele respective în dezbatere publică, pentru a da măcar o impresie de consultare a așa-zisei societăți civile. După acest demers, Guvernul a aprobat modificarea CP și a CCP, iar proiectul privind grațierea a fost trimis către Parlament pentru a fi discutat și aprobat. Între timp, tabăra Președintelui (și a instituțiilor ce îi sunt alături), a început să manifesteze în stradă (la primul miting de acest fel, deși neautorizat, a participat însuși Președintele). Toate aceste instituții s-au bazat foarte mult, pe lângă membrii și susținătorii partidelor de dreapta, pe ONG-urile stipendiate de George Soros și legate mai mult sau mai puțin de USR.
Reacții din partea Comisiei Europene
Printr-o Declarație comună a președintelui Juncker și prim-vicepreședintelui Timmermans privind lupta împotriva corupției din România, 1 februarie 2017, se anunță:
"Lupta împotriva corupției trebuie să avanseze, nu să fie anulată. Urmărim ultimele evenimente din România cu mare îngrijorare."
În legătură cu această declarație, europarlamentarul independent Mircea Diaconu a comentat pe pagina sa de Facebook: ”Dar ceea ce m-a supărat cel mai mult a fost un fel de amenințare din partea Comisarului Timmermans asupra României. Resping categoric orice intervenție asupra țării. De aceea i-am cerut să lase România în pace să-și găsească singură calea. Numai dacă sunt ale noastre, soluțiile pot fi de durată și constructive.”
Marile manifestații de protest
Cei mai mari nemulțumiți de guvernarea PSD au fost reprezentanții multinaționalelor. Profitând de tensiunile create, multinaționalele au intrat imediat în acțiune, susținând protestele atât cu personal, cât și cu logistică. După discuții cu mai mulți oameni de afaceri din marile orașe ale țării, a ieșit la suprafață și motivul pentru care angajații din multinaționale au ieșit la protestele împotriva Guvernului Sorin Grindeanu. În realitate, de fapt, acești oameni au fost obligați să iasă la proteste de patronii lor, nemulțumiți de propunerea de modificare a Codului Fiscal.
Spre exemplu: Dumitru Coarnă, șeful sindicaliștilor din Poliție (SNPPC), a afirmat, la Antena 3, că: ”Multinaționalele dau liber angajaților pentru a ajunge la proteste, deranjate de majorarea salariului minim.”, precizând că are informații clare în acest sens.
Printre protestatari s-a aflat și președintele Raiffeisen Bank, olandezul Steven van Groningen, fost președinte al Consiliului Investitorilor Străini.
De fiecare dată când un guvern crește salariile, multinaționalele își scot oamenii în stradă... nu se întâmplă numai la noi...
Exact asta s-a întâmplat. În realitate nu este vorba numai de creșterea salariilor, ci de creșterea cheltuielilor generale cu forța de muncă, precum și de impozitare și eliminarea evaziunii fiscale. Apoi, oamenii scoși în stradă, cel puțin unii dintre ei, pot să nu fie de acord cu patronii, dar sunt obligați să participe. De asemenea, asigurarea cazării unor participanți sau oferirea de alimente de către unele firme nu sunt făcute de către salariații respectivelor firme, ci de către patronii lor. Este un război al dreptei împotriva măsurilor de stânga. Au știut să profite de o gafă tactică a PSD-ului și au trecut la ofensivă. E un fenomen complex și contradictoriu.
Multinaționalele au nevoie de guverne docile sau, cel puțin slabe, pentru a negocia mai ușor, dar acest lucru se obține direct de la membrii guvernelor prin mita și șantaj...
La marele miting din data de 1 februarie (peste 100 de mii de participanți numai în București), s-au alăturat și membrii galeriilor (suporterilor) de fotbal de la echipele Dinamo, Rapid și Steaua (și/sau anarhiști), antrenate în luptele cu jandarmii, care au dat un caracter violent manifestației. Manifestațiile au continuat și în următoarele zile, existând riscul de confruntări ample, întrucât au apărut și contramanifestații.
Ar mai fi de făcut o remarcă legată de participanții la aceste demonstrații. Cine sunt aceste zecii de mii de persoane din stradă? Sunt în special tineri sau persoane sub 40 de ani. Foarte mulți dintre ei sunt corporatiști (angajați la corporații) sau mici patroni, deci persoane cu o stare materială bună. La aceștia se adaugă membrii partidelor de dreapta și extremă dreapta, membrii galeriilor de fotbal, lideri de opinie din presa de dreapta, anarhiști, manifestanți „de profesie”, alți participanți mobilizați pe Facebook, precum și infiltrații serviciilor secrete. Oficial ei nu sunt organizați în nici un fel. Totul pare o serie de manifestații spontane, determinate de opoziția cetățenilor la iertarea de păcate a corupților. Nu aș putea spune că există niște revendicări ale acestor manifestanți, care mai degrabă cer doar căderea guvernului decât ceva concret. Singurul lucru concret am putea spune că este cererea retragerii acestor acte normative, acte pe care cei mai mulți nu le cunosc.
Dincolo de manipularea la care au fost supuși participanții (95% dintre ei au declarat că nu cunosc prevederile normative contestate), de spiritul de gașcă (solidaritate) și de bravada specifică tineretului, precum și interesul politic al unora dintre ei, ce anume i-a mai scos pe oameni în stradă? Pe lângă toate acestea, există și oameni nemulțumiți din cauza unor probleme personale și doresc să se răzbune cu orice ocazie și în orice fel pe orice guvernant.
Pe scurt, manifestanții reprezintă forțele de dreapta, dar uneori au accente de extremă dreapta.
Actualele manifestații au un caracter provocator menit să conducă la haos, la căderea guvernului abia instaurat și la alegeri anticipate, astfel încât, dreapta să revină la putere.
Poziția sindicatelor față de manifestații
Sindicatele nu au avut nicio implicare, mai mult decât atât, ele se declaraseră mulțumite cu bugetul propus de noul Guvern, întrucât acesta chiar le conferă mai multe drepturi salariale și nu numai.
Au existat, totuși, unele declarații legate de aceste proteste. Unele sindicate au declarat că susțin Guvernul (mai ales cele ale funcționarilor).
Dar a există și o importantă luare de poziție a unei mari confederații sindicale. La 1 februarie 2017, CNS „Cartel Alfa” a solicitat Guvernului să retragă Ordonanța 13/2017 care modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Confederația sindicală a trimis presei un comunicat în care spune că este solidară cu mișcarea publică de protest împotriva ordonanței și ce a făcut Guvernul „este un act de sfidare care nu poate fi acceptat”.
„Confederația Națională Sindicală «Cartel ALFA» este solidară cu mișcarea publică de protest împotriva adoptării prin Ordonanță a modificărilor la Codul Penal și Codului de Procedură Penală. Considerăm că adoptarea de urgență a acestui act normativ, în modul în care s-a făcut, fără a respecta procedura de avizare prealabilă (ceea ce a împiedicat o reacție normală și în timp util), în ciuda reacției publice vehemente, a instituțiilor statului care s-au exprimat împotrivă, în lipsa avizului Consiliului General al Magistraturii, este un act de sfidare din partea Guvernului, care nu poate fi acceptat într-o societate democratică. Mai mult decât atât, modul acesta de a guverna creează un precedent periculos și extrem de îngrijorător pentru alte proiecte de lege prevăzute a fi realizate în următoarea perioadă, într-un termen scurt, conform programului de guvernare: legea sănătății, legea educației, legea salarizării bugetare, legea funcționarului public, Codul economic, etc. Cei care au acordat încredere Partidului Social Democrat, au făcut-o în baza unor promisiuni de guvernare care să pună pe primul plan repararea inechităților sociale majore care polarizează societatea, aruncând de la an la an toți mai mulți cetățeni în sărăcie, un dialog real cu actorii sociali, politici publice inclusive îndreptate spre creștere și creare de locuri de muncă, precum și creșterea investițiilor publice în educație, sănătate și infrastructură. În privința abordării actului administrativ, programul PSD promovează principiile de «eficiență, responsabilitate, credibilitate, transparență și deschidere către cetățean».”.
Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a mai declarat: În programul de Guvernare această prevedere nu există. Există prevederi legate de pensii, creșterea salariilor, creșterea numărului locurilor de muncă, a schimbării fiscalității pentru majoritatea cetățenilor, lucruri pe care cei care au votat PSD, l-au susținut. Avem mulți membri de sindicat care au susținut programul PSD.”
Implicarea multinaționalelor și motivația ei
Scoaterea tinerilor în strada de către Iohannis a fost făcută nu pentru OUG 13/2017 și pentru proiectul grațierii ci pentru ca guvernul PSD+ALDE a pus multinaționalele la plata impozitului pe profit sau pe cifra de afaceri.
Să amintim că fostul Guvern Ciolos le-a dat peste 140 milioane de euro multinaționalelor în detrimentul firmelor autohtone si, acum, multinaționalele se vad în postura de a nu-si mai putea scoate profiturile în paradisurile fiscale fără sa plătească impozite pe ele, în plus trebuie sa plătească și salarii mai mari și asta nu le convine și nici celor care își primeau comisioanele de la ele ca sa închidă ochii la ilegalitățile comise...
Președintele Iohannis știe toate acestea. Știe și ca aceste acte legislative ale guvernului Grindeanu sunt perfect legale și constituționale dar, el, are un alt motiv pentru a menține starea conflictuală din stradă, pe lângă presiunile care le fac multinaționalele asupra lui și asupra lui Kovesi.
Interesant este faptul că salariații români din cadrul multinaționalelor urmau să beneficieze de creșteri salariale de 5,7% în 2017. Harry Meintassis, Managing Partner al Korn Ferry Hay Group Romania, au estimat ca salariile pentru multinaționalele din Romania vor crește cu 5,7% în 2017, într-un ritm mai mare în comparație cu alte țări europene, acest lucru petrecându-se și pe fondul unei creșteri economice mai rapide.
Harry Meintassis a realizat un studiu în domeniu, analizând în special majorările salariale ale celor care lucrează în companiile multinaționale din Europa Centrala și de Est. De asemenea, a fost luat în calcul și nivelul inflației tarilor analizate, acesta fiind estimat de către specialiștii publicației "The Economist."
Această creștere salarială este argumentul pe care îl folosesc multinaționalele pentru a convinge proprii salariați că nu este bine ca Guvernul să aplice modificările propuse la Codul Fiscal. Li se transmite salariaților că în condițiile modificării Codului Fiscal nu vor mai fi resurse pentru creșterile salariale, sau vor avea loc reduceri de personal.
La Iași, Cluj, Timișoara sau București, cea mai mare parte dintre protestatari provin de la firmele multinaționale care au sediile în aceste orașe. În realitate, de fapt, acești oameni au fost obligați să iasă la proteste de patronii lor, care sunt disperați de faptul că actualul guvern al României schimba din temelii Codul Fiscal.
Totuși, de ce acești oameni au ieșit în stradă în număr atât de mare, spre deosebire de alte momente delicate din istoria recenta a României?
După discuții cu mai mulți oameni de afaceri din marile orașe ale țării, a ieșit la suprafață și motivul pentru care angajații din multinaționale au ieșit la protestele împotriva Guvernului Sorin Grindeanu. În realitate, de fapt, acești oameni au fost obligați să iasă la proteste de patronii lor, care sunt disperați de faptul ca actualul guvern al României schimbă din temelii Codul Fiscal.
Revoltă la Yazaki! Angajații, obligați să iasă în strada sa protesteze împotriva Guvernului.
După informațiile publicației on-line Politica, la multinaționala Yazaki s-a produs chiar o revoltă! Din relatările unui grup de angajați ai fabricii Yazaki din Ploiești, reiese faptul că sunt obligați de șefi să iasă în strada sa protesteze, în caz contrar vor fi penalizați la salarii. Cei care stau în spatele acestui plan diabolic sunt chiar directorii și managerii fabricii, deranjați de masurile propuse de guvernul Grindeanu.
Mai exact, din cauza noilor modificări fiscale, patronii sunt obligați să achite mai mulți bani la bugetul statului, motiv pentru care si-au trimis angajații să protesteze pentru dărâmarea Guvernului.
În mesajul lor, muncitorii de la Yazaki povestesc prin ce trec zilele acestea și care sunt riscurile la care se expun dacă nu se conformează ordinelor:
"După cum știți, suntem tratați ca sclavii și muncim ore suplimentare fără să avem liberele legale, fără sa primim bonificațiile care ni se cuvin, pe motive inventate. Ba că am întârziat la muncă, ba ca nu ne-am atins norma... Gândiți-va ca acum e mult mai rău. Suntem amenințați ca dacă nu ieșim sa strigam împotriva lui Dragnea și împotriva guvernului vom fi penalizați și mai rău și unii dintre noi vor fi dați afară. Șefii sunt nemulțumiți ca trebuie sa plătească taxe mai mari la stat și se gândesc sa reducă din personal ca să își protejeze ei profiturile. Va spun că nu numai la noi se întâmpla asta. Am prieteni care lucrează în firme mari care mi-au spus că și la ei se fac presiuni. Chiar așa am ajuns bătaia de joc a unora care si-au umplut buzunarele de bani și acum nu vor sa contribuie la buget? Noi la Yazaki ne pregătim de grevă și conducerea a aflat acest lucru și probabil încearcă sa ne potolească prin amenințări de genul acesta. Va ieși urât, vom ieși în strada și vom spune tot ce știm. Vă rugăm să ne ajutați să ne facem auziți", este mesajul semnat de un grup de angajați ai fabricii din Ploiești.
Există multe alte cazuri confirmate de firme care fac zilele astea astfel de presiuni și oamenii ies în stradă de frica sa nu își piardă locul de munca.
Opinii de final
Desigur, cu toate că aceste manifestații nu sunt expresia unei conștiințe de clasă sănătoase a clasei muncitoare, nu putem fi indiferenți pe motiv că se scandează sloganuri de dreapta ori că încearcă să profite forțe politice de dreapta. Toate protestele de masă de o asemenea anvergură au contradicțiile lor, mai ales într-o țară ca România, unde elementele de dreapta sunt prevalente în primul rând pentru că acestea sunt condițiile la nivel de conștiință în acest moment, dar și din cauza slabei organizări a stângii locale, a lipsei unui autentic partid al clasei muncitoare. Nivelul de conștiință al oamenilor nu poate avansa în direcția dorită de noi dacă noi nu intervenim în proteste și mișcări de stradă – atunci când sunt justificate și au o miză pentru noi – pentru a oferi o voce anti-sistem opusă la cea a dreptei. Altminteri, dreapta va continua să monopolizeze astfel de răbufniri populare, iar „protestele de stânga” pe care le așteptăm cu toții nu o să se întâmple niciodată.
Căci salariile decente, drepturile la locul de muncă, locuințele ieftine, serviciile publice de calitate etc. sunt interesele celor mai mulți dintre români – și a celor care sunt acum în stradă, și a celor care stau în casă; și a celor care au votat cu PSD, și a celor care au votat cu alt partid ori care n-au votat cu nimeni (60% dintre români). Or, datoria noastră în aceste clipe este să atragem atenția asupra acestor interese comune și a nevoii de a construi un partid al clasei muncitoare, care să o reprezinte cu adevărat.
Marian Tudor
Уважаемый посетитель, Вы зашли на сайт как незарегистрированный пользователь. Мы рекомендуем Вам зарегистрироваться либо зайти на сайт под своим именем.
Другие новости по теме:
Declarație Mișcării Marxiste "Rezistența Populară" în legătură cu aprobarea guvernului Pavel Filip și protestele provocate de acest faptUsatâi la raport: Ministrul sănătăţii a fost audiat astăzi de parlamentDin 1 ianuarie şcolile din ţară vor fi finanţate după o formulă nouăNazarenco Evgheni - candidatul muncitorilor!"Nu referendumului! Da - luptei de clasă!"
|
